Obiective
1) Fitosinteza și caracterizarea oxizilor metalici, nanoparticulelor metalice (NPs) și a compozitelor acestora.
2) Utilizarea ecoMO pentru tratarea, în laborator, a diverselor ape uzate sintetice (care conțin coloranți organici, medicamente etc.).
3) Investigații biologice in vitro [evaluarea citotoxicității prin teste acute și cronice cu Aliivibrio fischeri (ISO 11348), teste acute cu alge (OECD 201) și Daphnia (OECD 202), precum și teste de toxicitate asupra embrionilor de pești zebră (OECD 236)]; și testarea impactului bio asupra mediilor terestre și acvatice.
4) Apele uzate sintetice/reale (înainte și după tratamentul cu fotocatalizatori robocaștați pe bază de compozite ecoMO) vor fi testate astfel: (i) in vivo pe plante cultivate în seră (stațiune de cercetare didactică și științifică); (ii) in vitro pe Aliivibrio fischeri pentru citotoxicitate acută (conform standardului ISO 11348) și pentru toxicitate cronică într-un test adaptat pentru plăci microtitru; teste acute cu Daphnia; și măsurarea toxicității acute pe ouăle de pești zebră pentru calificarea apelor uzate (ISO 15088).
5) Evaluarea eficienței detoxificării diferitelor mostre de compozite pe bază de nanoparticule de oxizi metalici ecologici (ecoMO) și a fotocatalizatorilor robocaștați, prin cultura de microalge într-un mediu de ape uzate tratate, dar și evaluarea efectului sinergic indus de prezența microalgelor asupra compozitelor ecologice de nanoparticule de oxizi metalici sau asupra fotocatalizatorilor robocaștați pe bază de compozite ecoMO pentru eliminarea anumitor poluanți.
Conform cunoștințelor noastre, nu există rapoarte privind fotocatalizatorii robocaștați
pe bază de compozite ecoMO (ZnO/CuO). În cadrul economiei circulare, este necesară identificarea și dezvoltarea de tehnologii eficiente pentru tratarea apelor reziduale generate de industria farmaceutică, textilă etc., pentru a putea utiliza apa recuperată în agricultură.
Eliminarea compușilor activi farmaceutic (PhACs) și a coloranților din apa generată de
industria farmaceutică și textilă este vitală pentru utilizarea apei recuperate în alte domenii, cum ar fi agricultura. Astfel, apa recuperată obținută prin efectul sinergic indus de structurile fotocatalitice imprimate 3D și microalge poate fi utilizată în activitățile agricole.
Mai mult, având în vedere faptul că perioadele cu temperaturi ridicate sunt în
creștere, ceea ce duce la scăderea debitului de apă de suprafață și, implicit, influențează debitul apelor subterane de mică adâncime, populația ar putea fi nevoită să reducă irigarea culturilor. Acest impediment poate fi atenuat prin reutilizarea apelor uzate tratate în agricultură.
Prin urmare, rezultatul propunerii noastre poate îmbunătăți reziliența și capacitatea de adaptare a facilităților de tratare a apelor uzate în cadrul evenimentelor hidroclimatice extreme.
